Rezumat: Se ştie deja că subiectele la examenul de Evaluare Naţională au
fost mai uşoare decât de obicei, mai uşoare decât ar fi normal. Promavabilitate
de 78% , cu 10 procente mai mare decât cea de anul trecut. Oficialii susţin că
totul se datorează celor doua simulari, dar adevarul susţinut de mai mulţi este
altul. Însă se pare că anul acesta matematica nu a mai făcut probleme elevilor.
Este trist faptul că, totuşi, au existat elevi şi cu note de 1!
Sunt subiectele uşoare de la
examenul de Evaluare Naţională cea mai viabilă, cea mai bună soluţie pentru a
creşte promovabilitatea? Aceasta rămâne întrebarea al cărei răspuns noi elevii
şi nu numai, îl aşteptăm. Este interesant faptul că încă trăim, poate fără să
realizăm, într-un mare cerc al mincinoşilor. Minciuni care curg fără încetare
chiar şi în domeniul educaţiei, ştiind că, în mod normal, dar, evident,
ipotetic vorbind, nu ar trebui să aibă nicio legatură cu politica.
Cei de la minister şi de la
inspectoratul şcolar declară, fără nicio urmă de ezitare, că anul acesta s-au
văzut rezultatele a două simulări, rezultate care se oglindesc în cele 10
procente adăugate la cele de anul trecut ale promovabilităţii. Şi susţin asta,
deşi este foarte evident pentru noi toţi că cel mai mare impact asupra
rezultatelor de la examenul de Evaluare Naţională l-au avut subiectele simple
de la proba de matematică. Şi poate un alt argument adus în susţinerea acestei
opinii ar fi acela că, statistic vorbind, notele de la proba de matematică au
fost, la majoritatea elevilor, mai mari cu mult faţă de cele de la limba şi
literatura română. Ca să vă dau un exemplu concret: au fost peste 1200 de note
de 10 la proba de matematică la nivelul municipiului Bucureşti şi, tot în
Bucureşti, la mare diferenţă, 600 de note de 10 la proba de limba şi literatura
română.
Însă, în pofida a tot ceea ce am
spus mai sus, nu contest faptul că simulările au jucat vreun rol în obţinerea
acestor note, a acestor rezultate. Dar acest rol este unul mai mult teoretic,
dacă se poate spune aşa, decât practic. De ce spun asta? Fiindcă ele i-au
ajutat pe elevi să se obişnuiască cu emoţia unui examen, de altfel foarte
important, dar, din păcate, asta şi cam atât! Rezultatele de la ambele simulări
nu au fost dintre cele mai bune, însă este, poate, de înţeles, dar saltul la
aceste note este destul de mare.
Cum poate un copil de 7,8 să ia
10 la examen? E destul de dubios. Nivelul unui elev se observă cel mai bine
uitându-ne la media de absolvire. Cum să ne mai ştim adevăratul nivel în condiţiile
acestea. Nici nu ne putem lăuda prea mult cu notele de 10 decăt dacă – şi asta
în mod cert – avem o medie de absolvire a claselor V-VIII de 10 sau apropiată.
Dar asta nu este unica problemă generată de
aceste subiecte, poate, controversate. O dată cu promovabilitatea a crescut şi
numărul elevilor cu 10 (din păcate, nu chiar de 10!). Şi asta nu este deloc
bine pentru elevii cu medii mari care, mulţi dintre ei nu vor mai avea
posibilitatea să intre la liceul pe care şi-l doresc , din cauza unei concurenţe
foarte mari (“Subiectele-s uşoare, iar concurenţa-i mare”).
Având în vedere situaţia actuală,
preconizez că ultima medie de admitere a tuturor liceelor va creşte cu cel puţin
10-15 sutimi. Astfel că şi anul acesta am încheiat o sesiune de examene chiar
mai controversată decat cea de anul trecut, dar eu spun că, cel putin în acest
an, este în mod justificat o sesiune controversată.
Şi, nu! Răspunsul este nu! Nu
cred că subiectele uşoare sunt cheia succesului în creşterea promovabilităţii. Ar
trebui ca cei care aprobă aceste subiecte să devină mai “lucizi” şi mai corecţi.
“Luciditatea” aceasta în astfel de cazuri, este adevărat, asigură
imprevizibilul, dar şi certitudinea vieţii noastre, a viitorului nostru depinde
de această decizie a lor.
Prin situaţia creată, singurul
lucru realizat, este conturarea unei naturi distructive a culturii noastre şi,
în general, a învăţământului din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu