„Ceea ce mi se pare extraordinar în Transilvania e
consistenţa dintre ecosistemele naturale, pădurile şi regiunile agricole şi
sistemele culturale umane. E o relaţie extraordinar de integrată, de o
importanţă uriaşă. Odată distrusă relaţia, rămâne ceva ce poţi exploata, dar
care nu va fi durabil. Dacă tai marile păduri ale Carpaţilor distrugi unul
dintre marile servicii făcute omului de către natură: absorţia dioxidului de
carbon. Dacă vom asta vom ajunge la distrugere şi oamenii se vor întreba cum să
pună totul la loc”, Prinţul Charles, în documentarul Wild Carpathia
Trei hectare de pădure pe oră se taie în România, potrivit
unor statistici întocmite de Greenpeace, iar Transilvania se află pe lista
ruşinii în ceea ce priveşte fenomenul despăduririlor. La Cluj au început
controalele şi anchetele. Şeful direcţiei Silvice a fost arestat, iar unul dintre
pădurarii cu care lucra a făcut infarct şi a murit în pădure. La Negreşti Oaş
au tăiat pădurile şi-au distrus albia râului cu camioanele, astfel încât, apa
care merge la robinete în oraş, mai întâi trece pe un drum forestier şi spală
pământul pădurilor. Păstrăvii din lacul care se alimentează din râu, mor
înecaţi cu mâl. 50.000 de pui de păstrăv au murit asfixiaţi, paguba se ridică
la 25-30 de mii de euro. Dar nimeni nu plăteşte şi nimeni nu-i opreşte.
Direcţiile silvice răspund într-o doară, că la ei, în timpul serviciului, nu
s-a întâmplat nimic deosebit. Citiţi în paginile 8-9 despre situaţia
cutremurătoare din pădurile Transilvane. (...)
P.S. Textul este un fragment al articolului Efectul defrisarilor asupra Transilvaniei - locul unde raurile curg pe drum...
P.S.S. Defrisarile in masa sunt in trend, mai ales ca aduc si bani multi, insa cum va arata tara dupa 50 de ani?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu