In vremurile actuale caracterizate de discrepanta dintre nazuinte si fapte concrete, lumea se preocupa mai mult de ceea ce, probabil, nu le creeaza o stare de bine, ci mai degraba ii inhiba, caci in aceste timpuri definite de un trai nesigur si ostil, foarte putini mai fac ce isi doresc, reusind sa imbine utilul cu placutul. Astfel, eu sunt de parere ca noua stampila COLOP, printer G7, a aparut ca o necesitate a mestesugului bine infaptuit, o oaza de relaxare in care te lasi purtat de valul amintirilor, doar cladindu-ti ochii din cand in cand in peisajele odhnitoare ilustrate de noul design al stampilei. Ce este drept, aceasta imbina proprietatea sa de baza, foarte utila la locul de munca sau oriunde ai nevoie, si uneori dorinta de mulcomire a nostalgiilor.
Eu, personal, sunt deseori coplesit de ganduri profunde, uneori, ma adancesc in diverse reverii. Cateodata mi-as dori sa am aproape poza parintilor mei, fiindca in acel moment simt nevoia unui indemn, a unei mangaieri, starea mea de atunci face invoit trimiterea catre chipul acestora. Frecvent mi s-a intamplat sa se adevereasca o vorba a mamei, ori din alta cauza sa ma gandesc la ea. Alteori, din varii motive, imprejurarea ma determina sa ma indrept cu gandul asupra unui prieten care ma face sa ma simt bine. Inchipuirea sa ma poate face sa fiu mai optimist, sa rad de foarte multe ori atunci cand, probabil nu am starea necesara, insa, categoric, cuvintele sale nu au fost niciodata o prisosinta in privinta binedispunerii mele.
Dar in ciuda a ceea ce as putea crede adesea, in pofida sentimentelor care ma cuprind si ma impresoara, sunt si adeptul frumosului. Cu siguranta, mi-as personaliza acest obiect de lucru cu un peisaj, fie el din orice colt al lumii. Un tablou montan, care sa ma infioare si sa-mi deschida apetitul pentru aventura. Sau poate un peisaj conturat intr-un cadru marin, un prim-plan al valurilor spumoase ale marii in contrastul luminilor rasaritului, ori o captura a adancului oceanului cu toate vietatile sale creionate intr-un viu colorat.
Lasand asta la o parte, cert este ca fiecare imprimare peisagistica descrie un anumit concept, exprima ceva, este proprie unui episod semnificativ, poate, din viata ta. Spre exemplu, cred ca as alege ca ilustrare a stampilei, o priveliste din Muntii Ciomatu, din Harghita, un cadru general asupra statiunii Baile Tusnad surprins de pe Stanca Soimilor. De ce? Este simplu de explicat. Are o relevanta majora pentru toti acesti ani scursi prin cadranul ceasului de la nastere si pana acum. Este statiunea, si mai ales obiectivul pe care l-am vizitat inca de cand m-am nascut. La 5 luni inainte sa ma nasc eram acolo, prin intermediul mamei mele, bineinteles!, la 6 luni de la nastere, eram acolo, si la fel s-a intamplat in fiecare an de atunci. Eram nelipsit in vacantele de vara. Cu alte cuvinte, acela a fost si este al doilea meu loc "natal", "satul" copilariei. Acolo am legat multe prietenii, si au trecut peste mine multe momente importante in viata carora le duc lipsa, si nu stiu de ce, dar tot de acest loc ma simt legat.
In mod sigur, amintirea acestui orasel, cat in special a acestui obiectiv turistic, ma face sa reflectez mai mult asupra aspectelor pozitive ale vietii. In timp ce altii viziteaza prea-binecunoascuta Valea Prahovei, eu am ales, sau, mai bine spus, mi-a fost harazita o asezare mai speciala, cu adevarat frumoasa si captivanta in care zace un adevarat complet de valori lirice. Si de aceea cred ca stampila ar deveni un accesoriu de nelipsit.
P.S. Articol publicat in cadrul competitiei SuperBlog 2014!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu