VISIT ROMANIA

duminică, 7 aprilie 2013

Rolul internetului în viaţa elevului

Încerc să ating un subiect destul de sensibil: elevii au nevoie de teme la şcoală şi cel mai simplu pentru ei este copiatul referatelor de pe internet. Internetul în viaţa elevului este pentru acesta şi un prieten şi un duşman. Deci, iată că internetul poate avea şi influenţe mai puţin bune asupra vieţii unui elev. Trebuie să recunoaştem că este tentant pentru un elev care vrea să-şi facă tema repede, comod şi fără prea multă muncă.
Dar ce ne facem cu reţelele de socializare? Nu suntem atraşi să stăm prea multe ore la calculator şi să uităm de teme?

După cum bine stiţi cu toţii, internetul este cel mai căutat, folosit şi iubit de către toţi oamenii, printre aceştia numărându-se şi elevii. Dar care sunt cele mai folosite site-uri de pe internet? E greu de spus, fiindcă, în funcţie de necesităţi sau preferinţe, elevii accesează diferite site-uri. Cu siguranţă, cea mai accesată reţea de socializare din lume este FACEBOOK. Când elevii au nevoie de teme la şcoală ce accesează? GOOGLE sau site-urile cu caracter educativ. Ei bine, internetul în viaţa elevului este pentru acesta şi un prieten şi un duşman.
Bineînţeles, nu mai are rost să spun de ce internetul este prietenul elevului, fiindcă probabil că asta o ştiţi cu toţii. Când ni se dă la şcoală o temă, o lectură de citit şi nu putem să o terminăm singuri, evident că o căutăm pe internet. Însă cu timpul acest lucru a devenit o obişnuinţă, fiindcă nu ne mai ajutăm de internet ca să ne facem temele, ci luăm totul de-a gata de pe internet, fără măcar de a mai modela fragmentul respectiv. Astfel că, în loc să luăm o carte de la librărie, bibliotecă sau, cel puţin să o luăm de pe internet, să o citim pentru a face un rezumat sau un referat, în funcţie de cerinţele profesorului, unii dintre noi luăm un rezumat sau un referat, de pe diferite site-uri special concepute pentru asta, deja făcut de un alt elev mai conştiincios.
Deşi pentru unii ar părea că toate exemplele enumerate mai sus se încadrează în categoria efectelor pozitive, nu este aşa! Unii se bucură când iau o notă mare pe o lucrare, care nici măcar nu le aparţine, dar în capul lor ce rămâne? Mai NIMIC. Unii dintre cei care practică frecvent acest copiat de pe internet, nici măcar nu citesc textul respectiv, astfel că atunci când profesorul citeşte acel material observă diferite greşeli ortografice, de punctuaţie sau incoerenţe în ceea ce priveşte înţelegerea textului, fiindca si internetul are defectele lui...sau poate nu?! Elevul respectiv primeşte o notă mică, deşi, dacă şi-ar fi conceput de unul singur materialul, ar fi putut lua o notă mai mare. Spre exemplu, am observat că, atunci când elevii unei clase trebuiau să facă o prezentare publică a referatelor lor, în timp ce un elev îşi citea lucrarea, pe referatele a încă cel puţin 9 din 24 de elevi, se regăsea exact acelaşi lucru. Ori este logic că nu puteau 9 copii din 24 să se gândească exact la acelaşi lucru! Faptul că unii elevi iau totul de-a gata de pe internet, se observă cel mai bine atunci când aceştia trebuie să scrie, spre exemplu, o compunere imaginativă pe un anumit subiect, iar compunerea unor elevi de clasa a VII-a sau a VIII-a, era simplă şi cu multe greşeli, ea putând fi confundată cu a unuia de clasa  a III-a.
Deci, iată că internetul poate avea şi influenţe mai puţin bune asupra vieţii unui elev. Dar nu site-urile sunt problema, ci faptul că se găsesc informaţii tentante pentru un elev, care vrea să-şi facă tema repede, comod şi fără prea multă muncă.

Şi eu sunt elev, fapt pentru care toate cele spuse mai sus, mă refer aici mai ales la date, sunt perfect adevărate.

Viitorul României

Trecutul României este uluitor. Poate că noi, noua generaţie, ne gândim acum că nu am fi putut trăi în acele vremuri: fără calculator, fără televizor, bineînţeles exceptând două ore pe zi, în care pe ecran îţi apăreau în special buletine de ştiri. Dar, aveam cu ce ne mândrii. Prezentul este compromiţător pentru noi, pentru această ţară. Însă, viitorul cum va fi? Poate că rândurile de mai jos vor răspunde la această întrebare…

Cândva ne-am fi putut compara cu China, iar aici mă refer la domeniul construcţiilor. Ţara se dezvolta şi eram cunoscuţi şi dincolo de graniţele ei, însă toate acestea se datorau muncitorilor. Dar ce putem spune acum? Când vedem un şantier şi vedem şi plăcuţa care poate părea oarecum ironică -  “santier in lucru” – , ne asteptăm să vedem vreun muncitor. Dar sunt cam scumpi la vedere, iar pe cei care îi vezi se tolănesc la umbră sau îşi mai iau o pauză, imediat ce au terminat-o pe cealaltă. Dar,  poate că nu sunt motivaţi!
Înainte de revoluţie se plătea bine, de fapt, se plătea bine e chiar mult spus. Se plătea în limita decenţei, ori acum unui om, fie el din domeniul construcţiilor sau din orice alt domeniu, i se dă un salariu a cărui sumă este, uneori, cu mult sub câştigurile unui cerşetor. Iar efectul acestor venituri mici, se resimte în dezvoltarea acestei ţări, fiindcă nu putem spune că suntem nici măcar la nivelul la care eram înainte de Revoluţie, dacă este să luăm prin comparaţie cu alte state membre UE. Cum vă explicaţi că după Revoluţia din 1989, Palatul Parlamentului, care după estimări urma să depăşească Pentagonul ca mărime şi să ajungă pe locul I în lume, nu s-a extins îndeajuns, încât, ocupă acelaşi loc II ca şi acum mulţi ani? Cum vă explicaţi că în 22 de ani s-au construit două staţii de metrou, în timp ce în 13 ani, respectiv din 1976 până în 1989 au fost construite patru MAGISTRALE de metrou, nu staţii, adică 49 de staţii de metrou? Ori muncitorii au fost lipsiţi de vlagă şi nemotivaţi de salariile din aceste vremuri, ori conducerea a fost lipsită de idei şi iniţiativă.
Să fie oare noua generaţie şomeră? Fiindcă, după rezultatele de la examenul de bacalaureat din acest an, nu mă pot gândi la altceva. Oare sesiunea din toamnă va avea un final fericit? Eu nu cred că vor fi în stare într-o vacanţă de vară să-şi rezolve lipsurile. Oare nu le pasă de viitorul lor, de viitorul acestei ţări? Şi cu siguranţă mai există un motiv, iar acela este că mulţi nici măcar nu mai au curajul sau ambiţia de a se prezenta la a doua sesiune a examenului de bacalaureat şi se grăbesc să-şi depună dosarul de şomaj. Poate am pretenţii prea mari. Bineînţeles, că de vină sunt şi profesorii. Oare, să aibă vreo legătură cu examenul de titularizare a profesorilor, care obţin rezultate foarte proaste şi unii mai şi copiază?!
Dar nu numai numărul elevilor care au promovat la examenul de bacalaureat se micşorează ci şi numărul medicilor care mai rămân în România. Şi ei pleacă din acelaşi motiv: LIPSA BANILOR! Mulţi medici foarte buni de la noi din ţară merg în străinătate şi îşi arată talentul şi priceperea acolo. Tocmai de aceea mulţi români se duc în străinătate ca să se trateze. Sănătatea noastră este în pericol! Nu numai că în câţiva ani nu va mai avea cine să ne trateze, dar nici nu vor mai avea cu ce, dacă ţara nu se va redresa. Institutul Cantacuzino, cel mai mare producător de vaccinuri şi seruri din România, este în prag de faliment. Atât din cauza lipsei fondurilor dar şi a personalului. Însă poate că acesta îşi va reveni, cel puţin din punct de vedere financiar, mulţumită unor oameni de la ziare, precum “România Mare”, sau televiziuni, precum Antena 3, care au dat un semnal de alarmă  asupra omenirii sau au înaintat campanii de strângeri de fonduri.
Pe zi ce trece se defrişează ilegal din ce în ce mai multe păduri din România. Astfel au loc alunecări de teren şi multe alte calamităţi.
Viitorul României depinde de ce se întâmplă în prezent şi de noi. Cum vedem acum România, s-ar putea să o vedem şi în viitor, asta dacă nu schimbăm ceva în comportamentul nostru, în felul nostru de a fi!