VISIT ROMANIA

duminică, 24 mai 2015

VOLTAJ - critica pentru lauda initiala (Eurovision plot)


Editia aniversara a Eurovisionului de anul acesta a nascut multe controverse in baza unor speculatii de cele mai multe ori nefundamentate. Cele care, insa, prezinta interes pentru mine, si, mai ales, pentru Romania, sunt cele referitoare la prestatia trupei voltaj din finala concursului european din capitala austriaca. Tipologiile romanului autentic sunt incontestabile, iar perceptia acestuia asupra tematicilor mondene capata distorsiuni la nivel ideatic. Cu alte cuvinte, ne incita spiritul de turma, care starneste pareri si opinii false de teama interesului comun.

In urma televoting-ului si a analizei interpretative a juriilor nationale, iar nu a prezentarii show-ului romanesc al reprezentantei noastre, VOLTAJ s-a clasat pe locul 15 "in topul preferintelor publicului", dupa cum celor din mass-media le place sa spuna, formulare incoerenta, imprecisa si irelevanta aici, dar care va face subiectul unor dezbateri viitoare ample, de natura sa dovedeasca ignoranta jurnalistilor si a criticilor ambulanti, care isi vand observatiile notorii la colt de strada. <<Prestatia modesta a Romaniei...>> titreaza televiziunile care simt nevoia apriga, arzatoare de a aduce o ofensa la adresa delegatiei propriei tari, nutrita de o dorinta acerba de denigrare a propriilor valori morale, sociale, nationale. Intodeauna am fost regizorii unui spot publicitar de ponegrire a acestora si de promovare a non-valorilor, care fac cinste ostiilor de marci ale depravarii intelectuale, si permit o avansare mai concisa, mai bine definita, a imigrantilor intelectualitatii de cea mai joasa speta, de pe cele mai afundate in noroi trepte ale civilizatiei, catre inima patriei, care vor duce in viitor la o autocontaminare.

In mod cert, melodia delegatei Romaniei este socotita acum ca fiind una nesatisfacatoare si neconvingatoare, considerand clasarea acesteia in concurs. Imi asum urmatorul rationament pur logic, care se preteaza multumitor menatalitatilor roamanilor si modului de abordarea al situatiilor de acest fel... Daca trupa VOLTAJ s-ar fi clasat in primii 5, ori, si mai bine, ar fi castigat Eurovisionul, toti cei din avangarda contestatarilor ar fi laudat reusita sa remarcabila, aducand elogii infinite reprezentantei noastre si ar fi fost capabili chiar de a duce seria acestor stiri favorabile reprezentantei noastre pana in panzele albe zile in sir. Presa ar fi vuit... Dar in absenta unui asemenea scenariu, un val imens de obiectii si neplaceri umplu agenda de stiri a mass-mediei. Pentru a demonstra cele afirmate mai sus, va propun un exemplu palpabil, care va concretiza rationamentul meu simplu. Dupa cele intamplate in semifinala concursului, prestatia reprezentantei noastre a fost apreciata si a dat ton unor discutii ample pe aceasta tema, si chiar a unor sperante foarte mari, acordand credit acestei piese si o foarte mare incredere.

Nu pot sa nu recunosc faptul ca anumite elemente ale spectacolului romanesc de pe scena austriaca de la Viena nu s-au imbinat convenabil cerintelor si asteptarilor noastre, insa nu poti admite ca totul a fost un fiasco, din moment ce ai sustinut aceasta trupa, ai crezut in cauza lor si i-ai sprijinit. Iar mai apoi lansezi imprecatii si neadevaruri acestora, demonstrand inca o data, daca mai era necesar, ca "dupa razboi, multi viteji se-arata!". Decorul a fost o componenta care a incurcat mecanismul de functionare al show-ului lor. Un decor neinspirat, care nu a putut pune in prim-plan mesajul melodiei lor, unul foarte puternic de altfel, care ar fi impresionat milioane de oameni care traiesc peste hotare din pricina sistemului actual din tara lor de bastina, sistem care ii impiedica sa ramana alaturi de copiii lor.

Insa, cum ne explicam ca tari ca Germania, Spania, Franta sau Marea Britanie, calificate direct in finala si cu un show exceptional, complet, au ramas la coada clasamentului, sub noi, contorizand chiar si 0 puncte? Este foarte simplu! Eurovisionul, asta daca nu se stia deja, are un sistem de votare geopolitic, in cazul in care nu or mai exista si alte jocuri de culise la mijloc, cum se practica, pana la urma, la scara larga in intreaga lume. Fiecare tara a primit punctaje maxime de la vecinele lor, de la statele prietene, partenere, cu care nu au inregistrat conflicte in ultima perioada si asa mai departe. Piesa intodeauna conteaza mai putin, fiind destul de greu sa razbesti in fata unui asemenea front geopolitic, alimentat de cohortele de interese ale tarilor afiliate acestui sistem si, implicit, ale organizatorilor, care au invitat si Australia la mansa concursului, trimitand-o direct in fazele superioare. La fel ca aceasta ar mai fi si Israelul sau alte tari care nici macar nu fac parte din Europa. In curand, cel mai probabil, Eurovisionul se va tine pe alt continent, dar apreciem bunavointa lor!!  

duminică, 10 mai 2015

Efectele defrisarilor masive din Romania

„Ceea ce mi se pare extraordinar în Transilvania e consistenţa dintre ecosistemele naturale, pădurile şi regiunile agricole şi sistemele culturale umane. E o relaţie extraordinar de integrată, de o importanţă uriaşă. Odată distrusă relaţia, rămâne ceva ce poţi exploata, dar care nu va fi durabil. Dacă tai marile păduri ale Carpaţilor distrugi unul dintre marile servicii făcute omului de către natură: absorţia dioxidului de carbon. Dacă vom asta vom ajunge la distrugere şi oamenii se vor întreba cum să pună totul la loc”, Prinţul Charles, în documentarul Wild Carpathia


Trei hectare de pădure pe oră se taie în România, potrivit unor statistici întocmite de Greenpeace, iar Transilvania se află pe lista ruşinii în ceea ce priveşte fenomenul despăduririlor. La Cluj au început controalele şi anchetele. Şeful direcţiei Silvice a fost arestat, iar unul dintre pădurarii cu care lucra a făcut infarct şi a murit în pădure. La Negreşti Oaş au tăiat pădurile şi-au distrus albia râului cu camioanele, astfel încât, apa care merge la robinete în oraş, mai întâi trece pe un drum forestier şi spală pământul pădurilor. Păstrăvii din lacul care se alimentează din râu, mor înecaţi cu mâl. 50.000 de pui de păstrăv au murit asfixiaţi, paguba se ridică la 25-30 de mii de euro. Dar nimeni nu plăteşte şi nimeni nu-i opreşte. Direcţiile silvice răspund într-o doară, că la ei, în timpul serviciului, nu s-a întâmplat nimic deosebit. Citiţi în paginile 8-9 despre situaţia cutremurătoare din pădurile Transilvane. (...)


P.S.S. Defrisarile in masa sunt in trend, mai ales ca aduc si bani multi, insa cum va arata tara dupa 50 de ani?