Subteranul României ar fi străbătut de aproximativ 500 de
kilometri de tuneluri şi catacombe săpate încă din timpuri străvechi, conform
autorilor unui volum intitulat “Secretele României subterane”. Numeroase
legende s-au păstrat până astăzi despre galeriile săpate în munţi sau sub
cetăţi, cu rol de cale de refugiu a populaţiei din calea cotropitorilor. Reţeaua
secretă de tuneluri şi "Triunghiul de aur" al Daciei.
Ipoteza
existenţei unei reţele de galerii subterane în interiorul Bucegilor circulă de
ani de zile. Unii spun că ar fi o reţea care comunică pe sub pământ cu
piramidele din Egipt, alţii, că acolo se ascund baze secrete pe care nimeni nu
ar trebui să le cunoască. O altă categorie merge chiar până într-acolo încât
susţine că ar fi o reţea construită de civilizaţii extraterestre care
monitorizează atent tot ce se întâmplă pe pământ. Despre aceste tuneluri, a
căror existenţă este amplu dezbătută, dar nu a fost confirmată, se spune că nu
ar exista doar sub munţii Bucegi, ci în întregul arc carpatic, iar de ele se
leagă mai multe legende. În vremea dacilor se spune că acestea erau cunoscute
doar de preoţi şi de câteva căpetenii. Tunelurile aveau fie un rol strategic,
fie ascundeau tezaurul neamului, iar secretul reţelei subterane din Bucegi a
ajuns doar la cei care aveau menirea de a-l proteja. Anumite măsurători au
arătat că există două tuneluri care traversează munţii din zona masivului Bucegi
până în apropiere de Peştera Urşilor, din Carpaţii Occidentali. Se spune, de
asemenea, că există galerii care comunică prin munte cu Retezatul şi Rarăul,
din masivul Ceahlău, pe ale căror vârfuri ar fi fost, la fel ca pe Vârful Omu,
sanctuare care formau "Triunghiul de aur" al Daciei.
(…)
Cei care s-au ocupat cu măsurătorile în Bucegi dar şi în
celelalte masive din Carpaţi au întocmit o posibilă hartă a reţelei subterane
din munţii noştri şi au constatat cu uimire că tunelurile nu sunt dispuse
haotic, ci formează conturul unui lup imens, cu gura căscată, al cărui cap este
în Munţii Apuseni, iar coada coboară până aproape de Pietroşiţa, judeţul
Dâmboviţa. Această constatare duce cu gândul la steagul de luptă al dacilor, un
şarpe cu cap de lup, şi la faptul că lupul simboliza în credinţa dacică
inteligenţă, dreptate şi nesupunere dar şi, potrivit legendei, un ajutor şi un
protector în momente grele.
Reţeaua de tuneluri secrete din Ceahlău şi fenomenele inexplicabile de pe munte
Teoria existenţei unor tuneluri şi săli secrete sub muntele
Ceahlău a fost puternic alimentată de mărturia unui profesor din Iaşi, care
susţine că ar fi pătruns într-un astfel de tunel. Profesorul de fizică
Constantin Bursuc, în vârstă de 71 de ani, cunoscut în mediul inventatorilor
din Iaşi, este cel care a lansat povestea reţelei subterane, pe baza unor
experienţe pe care susţine că le-a avut în anii ’90. Acesta spune că cercetarea
a realizat-o cu ajutorul unor metode neconvenţionale, precum salturi în spaţiu,
dedublare sau telepatie, dar că nu a mai continuat să studieze tunelurile
subterane în ultimii ani.
„Cercetările le-am început din judeţul Suceava, unde există
o poartă de intrare în această reţea de tuneluri subterane artificiale. De
acolo, reţeaua porneşte în trei direcţii: una pe direcţia Rădăuţi - Suceava, o
alta pe sub munţii Retezat, Bucegi, Ceahlău şi Satu Mare, iar o a treia trece
pe sub muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana. Nu tunelurile m-au
interesat efectiv, ci pentru mine a fost curiozitatea dacă am avut o
civilizaţie străveche care le-a creat, şi ce rost aveau acestea. Cred că prin
ele se făceau transferuri de populaţie, dar se transportau şi minereuri”, spune
Constantin Bursuc.
(…)
Zona Braşovului ascunde o reţea de construcţii subterane
Cetatea medievală a
Braşovului avea o reţea de tuneluri, care făcea legătura între bastioanele de
apărare ale vechiului burg. În decursul timpului, pornind de la tunelurile şi
grotele descoperite, s-au ţesut multe legende controversate. Există mai multe intrări în mai multe zone
din centrul Braşovului, majoritatea fiind închise sau impracticabile în
prezent. În decursul timpului, au fost găsite astfel de guri de intrare. Ultima
descoperire pe această temă s-a făcut în 2008, când a fost demolată o casă în
cartierul Bartolomeu, pe str. Lanurilor. Aici exista o uşă metalică, închisă cu
un lacăt şi sigilată. Înainte de 1989, în fiecare an, reprezentanţii Armatei
veneau şi controlau sigiliul. Mai mult, se pare că tunelul făcea legătura cu
cel mai vechi monument de arhitectură al Braşovului şi din Ţara Bârsei,
Biserica Sf. Bartolomeu, a cărei construcţie a început pe la 1223.
(…)
sursa foto: adevarul.ro (cititi mai mult la link-ul de mai jos)
P.S. Text preluat integral de pe adevarul.com/buzau...