Ce înseamnă Bacalaureatul pentru elevi

    Ei bine, s-a încheiat şi această sesiune a examenului de Bacalaureat. E trist. Eu unul am rămas cu un gust amar şi după această sesiune. Nu cred că e încă vremea să ne lăudăm. 12 procente nu reprezintă, din nefericire, un real progres în cazul de faţă. Bine, bine, dar tot prost! 55% promovabilitate... E clar că suntem departe de un procent onorabil. Oricât ne-ar ridica nivelul liceele bune, cele de top, liceele tehnologice ne trag în jos. De ce? Fiindcă balanţa nu e nici măcar în echilibru, dar să mai încline către bine.

                                        

     Ce e bine însă, este că există încă spiritul optimist, nu? Dacă nu iau BAC-ul acum, îl iau în toamnă sau plec la muncă, oricum mi-a ajuns de atâta şcoală! Aceasta este percepţia tinerilor. Percepţie care, însă, nu are nicio logică şi nicio bază fundamentală. Din moment ce nu ai reuşit să iei BAC-ul nici măcar cu o notă minimă, este clar că şcoala nu te-a preocupat aşa mult. Şi să te saturi de ea în acest caz e destul de grav. Înseamnă că acel om oboseşte foarte repede din punct de vedere moral, deci, nu sunt prea sigur ce va face la bătrâneţe!

     Dar, oare, la ce ne mai putem aştepta când domnul ministru “decât” al educaţiei nu se descurcă în ale exprimării şi se împleticeşte în sensurile limbii române? De altfel, sistemul educaţional din România este extrem de şubred şi cade de ceva vreme parcă într-un abis. Dar când învăţământul românesc va ignora forţa gravitaţională? Este prematur să ne exprimăm într-o astfel de situaţie, întrucât răspunsul la această întrebare este incert şi rămâne un mister. Dar ce trage în jos sistemul de învăţământ românesc? Păi, elevii entuziaşti care primesc note de 1 şi 2 (pe sistemul: mai bine ceva decât nimic!), elevii trişti, supăraţi pe viaţă, dar cu aceleaşi rezultate remarcabile...

     Oricum, ce să mai cerem de la elevi (înafară de bani pentru a promova examenul), când avem chiar şi profesori analfabeţi sau oameni care se bâlbâie în prostia lor, însă ne fac cinstea de a-i vedea la televizor? A, şi apropo de bani. Şpaga şi mita fac oare obiectul muncii noastre? Nu, dar e mai simplu. Şi, oricum, criza asta ne ruineaza pe toţi...economic. Eu nu am înţeles niciodată treaba asta. Pentru că e de neînţeles. Am ajuns să cred că singura soluţie ar fi transformarea liceelor cu rezultate proaste în licee militare. Sau, cel puţin, parţial. Poate o instrucţie militară în pauze... Ar fi singura soluţie. Este una radicală, dar, poate de asta este nevoie.

     Deci, este clar că nici cu Bacalaureatul nu stăm bine. Cei de la liceele bune, o dată ce şi-au dat bac-ul, pleacă în străinătate. Ştiu că aici nu am putea avea un viitor aşa bun ca în alte ţări, însă, eu unul nu voi pleca, fiindcă nu cred că “fuga” este o soluţie. Îmi voi face un viitor bun aici şi aşa vă sfătuiesc şi pe voi! De ce? Pentru că împreună putem schimba soarta acestei ţări încropită de actuala conducere. Şi astfel, ne-am putea face un viitor frumos ca în alte ţări. Dacă nu o facem noi, atunci cine?!

P.S. Acest articol este de factura pur personala!!

Vizitati si paginile poezii personale  muzica-chitara  Romania