Este
cert determinata o evidenta pasiune pentru branza, manifestata la tot mai multi
consumatori. Intr-adevar, gustul, farmecul divin al aromelor, profunzimea
consistentei si rafinamentul texturii imbata intr-un mod tulburator papilele
gustative ale clientilor, conferindu-i un statut primejdios, dar multumitor
acesteia, intarind totodata propriile convingeri in materie de specialitati
culinare. Calitatea produsului se regaseste in definirea unei armonii concise
intre savoarea si prospetimea preparatului al carei ingredient principal
constituie piatra de temelie, se distanteaza net de celelalte arome si domina
teritoriile gustative delimitate de alte ingrediente. Branza, in forma pe care
doresc sa v-o prezint este, probabil, unul dintre principalele repere ale
bucatariei moderne, apelandu-ne inspiratia si imaginatia starnita in cele mai
aprige si mai nonconformiste moduri de fiecare muscatura sanatoasa prin care
vrem sa finalizam bairamul de capricii culinare si sa prelungim cugetul de
arome survenit acestuia.
In
consecinta, putem catadicsi ca incadrata in tiparele normalului reactia
promoterul Fan Branza in contextul unei aprecieri irezistibile a branzei Delaco.
Socotindu-l ca fiind o personalitate complexa, viclesugurile la care recurge
sunt vadit exprimate intr-o nota sfidatoare. Parca ai zice ca rolul pe care il
are nu defineste per total aptitudinile sale, ci il pune in penumbra unei
incercari supraestimate in comparatie cu asteptarile sale. Chiar nu stiu in
contextul caror situatii l-as putea plasa pe acesta. Orice as inchipui ar fi
combatut de viclenia promoterului.
Am
putea imagina urmatoarea imprejurare capabila sa-l avantajeze. Ar putea fi cea
de pe urma miscare, sau doar parte a unui proces de incercari. Insa el stie
care este cea mai potrivita abordare a evenimentului derulat. Stand-ul de
lactate este acum gol, iar raftul altadata savurat din priviri de promoterul
buclucas, umplut pana nu demult de incomparabila branza Delaco, zace sub lumina
plapanda a felinarelor tarzii ale inchiderii. Abia intors de la toaleta, Fanul
Branza numarul 1 se topeste sub crudul adevar al disperarii si debusolarii,
adastandu-i aparent jucaus sub gusa o vena umflata de certitudinea prezentei
situatii. Din moment ce este pus intr-un impas imprevizibil, trage un racnet
femeiesc, cocotat in varful cel mai de sus al glasciorului sau firav, sfarsit
de circumstante, mai gangureste cateva vorbe nesocotite, iar apoi, uitand de ce
tocmai tresarise, mai trase un zbierat, umpland pana la refuz sala de glasul,
de aceasta data revoltat si grav. <<A disparut branza!! Dar cum,...cum? Eram
aici. Cine a luat, ma, branza??! (intrebase scrutandu-i cu privirea pe cei care
intepenisera de spaima urmarindu-i indecisi reactiile) Aha!! Stai asa, ca vad
eu acuma.>> Pasind grabit, isi indreapta atentia catre cei care stateau la casa,
la coada, cercetandu-le mimica fetei si a gesturilor. O doamna il fixa din cand
in cand cu o privire nedumerita, in fapt, de cauza cercetarilor acestuia. <<Ce
te uiti, cucoana? Nu care cumva tu ai luat-o? Lasa ca va stiu eu pe astia, care
va inghesuiti aici ca sa scapati mai repede! Dar nu este absolut nicio
problema, branza Delaco va satisface gustul si cand sunteti pe fuga!>>
In
imprejurari mai binevoitoare si mai ostoite de focul cantarilor, l-am putea
observa pe promoterul nostru plimbandu-se in mod suspect cu stand-ul de
promovare al branzeturilor Delaco printre rafturile cu legume, poposind adesea
ceva vreme langa cutiile cu branza, extenuat de intensitatea plimbarilor
dus-intors efectuate pe culoarele raioanelor de zarzavaturi. Intr-o vigilenta
exacerbata izvorata din dorinta de aparare a bunurilor de pret, si dintr-o
oarecare dorinta rasarita pe parcurs de apartenenta nevoita, isi onduia
privirile in toate cotloanele magazinului, ridicand suspiciuni asupra unor
eventuale zone de conflict. Dupa ce s-a asigurat cu precautie, preponderent sub
anumite aspecte ce pot fi socotite drept protocolare, si-a continuat turele, sub
pretextul ca se afla in cautarea raionului lactate, pentru a-si aseza stand-ul
la locul cu pricina. Lumea care trecea pe langa el se servea ceremonios din
mostrele expuse pe tava spre degustare, insa erau repede expediati de acesta,
dandu-le peste mana atunci cand incercau sa se intinda mai mult decat le e
fagasul, dar mai ales peste marginea tavii in cauza. O doamna curioasa din cale
afara se gandise sa-l intrebe cu privire la ce cauta la legume, din vreme ce
prezenta savoarea gustului branzei Delaco. Raspunsul fusese promt: <<Pai, stati
sa vedeti... Stiti, cumva, unde este raionul de lactate?/ Doua randuri mai in
fata si faceti stanga dupa cereale./ Multumesc. Oricum, puteti incerca noua
branza cu gust de marar, va va inunda gura de savoarea unui cos de arome
cremoase si sanatoase!>>
Nu cred
ca exista dovezi mai eligibile ale gustului inconfundabil si irezistibil al
branzei Delaco. Sa fi Fan Branza nu e usor. E nevoie de stapanirea tuturor
simturilor pentru a face fata unei astfel de provocari.
P.S. Articol publicat in cadrul competitiei SuperBlog 2014!
Multumim pentru articol. Mult succes!
RăspundețiȘtergere